Am continuat să joc fotbal până la vârsta de 17 ani, dar începeau să mă fascineze tot mai mult body building-ul, filmele şi artele marțiale. Când, iată, familia ne-a fost lovită de o nouă tragedie, moartea tatălui. Aveam 19 ani, şi m-am decis să plec în armată, la Marină, pe o perioadă de 18 luni, unde m-am specializat ca pușcaș marin.
   Revenit din armată, am fost nevoit să îmi câștig existența singur, prima mea slujbă fiind aceea de bodyguard, ceea ce a dus la plecarea mea din orașul natal, alături de al doilea frate, în municipiul Timișoara. După un an am revenit însă la Orșova, decizând să-mi schimb viața: m-am închis în mine şi am început să studiez body building şi artele marțiale, transformând bucătăria de vară a părinților, într-o sală de antrenament.

   Voința, ambiția şi autoeducația, pe care mi le-am dezvoltat treptat, au dovedit că poți face sport şi neavând posibilități materiale deosebite: de exemplu, prima mea „bancă de împins” culcat a fost făcută din două blăni, pe care le-am luat din podul casei, cu acestea improvizând un plan înclinat de 45⁰, iar prima bară pentru piept, o aveam de la fratele meu cel mare; pe aceasta din urmă o mai am şi acum, ca amintire, în fața sălii de antrenament. După un an, aceasta fiind singura sală de fitness din oraș, am început să fiu asaltat de persoane care doreau să facă sport. În felul acesta mi-am format treptat şi abilitatea de a-i antrena pe alții.
   Fiind tot mai pasionat, în același timp, şi de artele marțiale, dar având o mobilitate rigidă, am fost ajutat în dezvoltarea acesteia de un prieten, pe care, la rândul-mi, l-am ajutat să-şi dezvolte masa musculară.
   În tot acest timp petreceam până la 12 ore în sala de antrenamente, deoarece tot mai multe persoane doreau să se antreneze în sala mea, eu asistându-i şi îndrumându-i spre acest mod de viață sănătos. Din păcate, nu mai aveam timp pentru propria mea pregătire… Atunci am decis să schimb acest mod de viață…

   Astfel, la vârsta de 26 de ani, în lunile martie şi aprilie, am decis să mă retrag într-o izolare, la coliba din livada unchiului meu, situată pe un deal din vecinătatea orașului şi să mă antrenez pentru a-mi depăși limitele. Din păcate acolo condițiile de pregătire erau sub zero! Am fost deci nevoit să repar acoperișul colibei în care erau depozitate unelte agricole, pe care le-am scos afară, mi-am adus un pat şi… cam atât. Pentru consum şi spălat aveam cam 4 litri de apă zilnic iar mâncare mi se aducea din trei în trei zile… Abia peste trei săptămâni o mătușă mi-a adus o lampă cu petrol, pe care o foloseam seara, între orele 21⁰⁰-22⁰⁰, pentru studiu. Până atunci cinam la lumina petalelor de flori din copacii înfloriți.
   Trezirea era zilnic la ora 6⁰⁰ după care urmau patru antrenamente, dintre care două de arte marțiale şi două de body building, totul pe un teren de antrenament improvizat în livada unchiului meu.
   După cele două luni de pregătire, fiind admirat în oraș pentru voința şi ambiția pe care o dovedeam, eram sfătuit tot mai mult să plec mai departe, pentru că nu am nici un viitor într-un oraș așa mic ca Orșova. Între timp însă un cetățean de origine germană, practicant de Taekwondo, care auzise de pregătirea strictă pe care o efectuam, a dorit să mă cunoască. A urmat un scurt stagiu de pregătire, un examen şi… am obținut centura neagră 1 Dan în Taekwondo ITF. Şi tot atunci, împreună cu doi prieteni, am participat în oraș, la o primă asemenea demonstrație organizată cu prilejul Zilelor Orașului Orșova.

   Un an mai târziu, la vârsta de 27 ani, am obținut gradul 2 Dani în Taekwondo ITF, fapt ce l-a determinat şi pe cel de al treilea frate al meu să practice Taekwondo.
   Aflat deja în București, cel de al doilea frate m-a chemat şi pe mine acolo, unde susținea că pot realiza mai mult pe plan profesional. Am decis să-i răspund la chemare.
   Ajuns în București, am lucrat pe o perioadă scurtă de timp ca şi gardă de corp pentru o anumită persoană, publică, antrenând, în același timp, la C.S. „Dinamo” București, şi la firma de Pază şi Protecție, a acestei persoane publice.
   Între timp, în anul 2000, Taekwondo a devenit sport olimpic. Pentru mine acest fapt a însemnat o speranță în plus…
   După un an de zile, în anul 2001, având posibilitatea să efectuez antrenamente de body building la un nivel mai mare, am început să particip la asemenea concursuri alături de cei ce-mi erau idoli şi despre care până atunci doar citeam şi îi admiram… A urmat prima mea medalie la un o asemenea întrecere, ceea ce pentru mine a fost o realizare, ținând cont de condițiile pe care le-am avut şi de unde am plecat.

   Totodată, în anii 2001, 2002 şi 2003, fiind legitimat la C.S. „Dinamo” București, am participat, în paralel, şi la concursuri de Taekwondo, obținând medalii şi titlul de campion.
   În anul 2003 am participat, cu ocazia deschiderii Campionatul World Master Judo, pentru prima oară în calitate de cascador la un show, din filmul „Gladiatorul”, regizat de Szobi Czech. Tot în acel an mi s-a oferit ocazia de a intra pe platourile de filmare, ca artist cascador, în filmul „Sex Trafic”.
   În anul 2004, am câștigat un casting de artiști cascadori organizat de Korea de Sud în România, pentru a participa la un spectacol „Laser Show”, de mare anvergură, în Seul, spectacol inspirat din filmul „Lord of the Rings”, cu o audiență de aproximativ 400-500 de persoane/show.
   Ajuns în Seul, în martie 2004, pentru o perioadă de 6 luni şi 15 zile, am început pregătirea pentru show-ul programat. Acestea au durat două luni de zile, perioadă foarte epuizantă, pregătirile implicând antrenamente de Taekwondo, sabie, baston şi coregrafie, care durau zilnic câte 14-15 ore. După aceste două luni, o dată cu începerea show-ului, programul s-a redus la opt ore pe zi.
   Perioada petrecută la Seul mi-a oferit, totodată, şi ocazia de a-mi vedea împlinit un mai vechi vis – acela de a ajunge la Academia de Taekwondo „KUKKION WORLD TAEKWONDO”, demonstrând că prin muncă şi sudoare, un vis poate deveni realitate. Astfel singura mea zi liberă o petreceam tot prin muncă, la Academia de Taekwondo, la finele perioadei obținând, în urma unui nou examen, un certificat de atestare.

Perioada petrecută în Korea mi-a mai oferit şi ocazia de a-mi depăși, alături de mari maeștri, limitele de antrenament, dar şi de a cunoaște şi învăța frumoasele tradiții şi culturi ale acestei țâri.
Reîntors în țară, în octombrie 2004, eram așteptat să joc în filmul „The Last Drop”, alături de actorul Billy Zane, au urmat şi alte filme, precum:
În decembrie 2004, filmul „Caved In”;
În anul 2005, filmul „Trei fraţi de belea”;
În aprilie 2005, filmul „Catacombs”, alături de Pink;
În perioada mai-iunie 2005, filmul „Băieți buni”;
În anul 2005-2006, filmul „Gryphon”.

   În perioada 2006-2007, am fost propus de către conducerea C.S. Dinamo București, ca preparator fizic, la secția de Rugbi, obținând titluri de Campion Național.
   Iar în perioada 2007-2008, am fost solicitat ca preparator fizic şi la echipele de handbal şi polo ale C.S. Dinamo București.
   Fiind pe platourile de filmare, ca artist cascador, în anul 2006, m-am decis să urmez Facultatea de Artă Teatrală şi Cinematografică, având ca dirigintă pe Magda Catone şi Ruxandra Sirăteanu, iar Adela Mărculescu fiind profesoară la materia arta vorbirii şi jucând în timpul facultății în piesele de teatru precum „O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale (rolul Rică Venturiano), „Căsătoria” de Gogol, „Steaua fără nume” de Sebastian Mihail (rolul șeful gării), „Îmblânzirea Scorpiei” de Wiliiam Shakespeare şi „Spectatorul condamnat la moarte” de Matei Vișniec ( jucând două roluri, cel al regizorului şi ce al orbului). În paralel urmam însă şi o a doua facultate, cea de Educație Fizică şi Sport.

   Am absolvit ambele facultăți, cu diplome de licență, în anul 2008, înscriindu-mă imediat şi pentru masterat la Facultatea de Educație Fizică şi Sport.
   În acest timp am fost remarcat de cascadorii americani, care filmau în țara noastră filmul „Bunraku”; timp de o lună am făcut pregătiri alături de cascadorii de la Hollywood, apoi, în următoarele două luni, am avut marea ocazie să filmez alături de cunoscuții actori: Demi Moor, Woody Harrelson, Josh Hartnett, Kevin McKidd, Gackt şi, firesc, de cascadorii americani, în filmul regizat de Guy Mashe.
   Pe parcursul ultimilor ani, 2006-2013, mi-am format o grupă de copii, legitimați la C.S. Dinamo București, participând și în prezent cu aceștia la Concursurile de Taekwondo obținând numeroase medalii.
   In prezent am absolvit școala de antrenori de Taekwondo si Școala de Fitness & Culturism.

   Din 2013 și până în prezent m-am focusat foarte mult pe recorduri și pe depășirea limitelor corpului uman. Astfel, an de an, am realizat si am reușit diferite recorduri naționale și mondiale legate de slăbit și de masa musculară.
   Totodată am început să mă focusez și pe antrenamentul și instruirea oamenilor care și-au dorit să aibă și să atingă silueta ideală. Pe de o parte am colaborat cu vedete din țară, dar și cu oameni simpli care aveau nevoie de cineva să îi ajute. Rezultatele mele sunt 100% și orice persoană care a avut parte de „ajutorul” meu a ajuns să aibă din nou echilibrul fizic și emoțional pe care îl dorea.
   Pe parcursul anilor am participat și la nenumărate concursuri naționale și internaționale și nu mă voi opri până ce nu voi demonstra cum creierul conduce corpul și nu invers.